marți, 18 octombrie 2011

Oare de ce?

Astazi s-a facut o gluma proasta la adresa mea ( sa incerc s o cataloghez astfel ), mai bine spus pe seama fizicului meu. Nu m-ar fi deranjat daca ar fi venit replica acida din partea unei persoane foarte apropiata care mi-ar fi spus aceste vorbe usturatoare fie in spirit de gluma, fie ca un sfat prietenesc. Nu m-ar fi deranjat nici daca aceeasi persoana le-ar fi spus intr-un mod putin mai placut, nu printr-o ironie ieftina ( cum ca as avea nevoie de un sac de banane ). Da, imi recunosc lipsurile si mi le-am recunoscut intotdeauna. Cred ca educatia m-a facut sa fiu primul si cel mai indarjit critic al meu, dar demnitatea si orgoliul ce mi-au fost impregnate de mic copil nu ma lasa sa fiu terfelita, chiar daca sincer comparatia cu o primata nu ma deranjeaza foarte mult ( maimutele sunt chiar simpatice, plus ca sunt mai darwinista asa), conteaza modul de exprimare si individul.
Poate nimeni nu citeste ce scriu, dar imi place sa ma descarc lui world wide web, prietenul meu virtual cu mii si miliarde de personalitati. Eu nu i-am cauzat nimic niciodata masculului respectiv, deci, imi este peste puteri sa inteleg ce anume l-a facut sa reactioneze verbal intr-un asemenea mod. Aaa, si mi-ar fi placut si daca mi s-ar fi spus in fata. Da, domnule, asta e parerea mea, dar ti-o spun franc in fata.
Da, ma dor cuvintele lui pentru ca de foarte mult timp nimeni nu m-a mai jignit asa, intr-un mod foarte pueril, dar deloc necesar. Abia acum simt si eu ca a venit toamna, fara lacrimi nu vine toamna la mine.
Totusi, vreau sa ii multumesc persoanei respective ca mi-a oferit o lectie. In aceasta situatie a mai fost implicata o persoana, la care nu ma asteptam sa se confunde iar cu tacerea...

A bientot!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

free counters