vineri, 20 februarie 2009

Iarna obscura...


Nimicul de afara i se reflecta in suflet si privire... De mult a incetat sa isi planga amarul cu lacrimi vii, plange mocnit. Lumea s-a schimbat in jur, mozaic de oameni prea tineri pentru a fi batrani, prea tineri pentru a cunoaste mizeria vietii.
Copiii se joaca in noroi, parcul cel colorat isi canta moartea.
Sperantele sunt omorate inainte de a se fi nascut.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

A apărut o eroare în acest obiect gadget